Rezultate

Principalele rezultate ştiinţifice obţinute în anii 2018-2021:

1. A fost elaborată metodologia privind sistematizarea și generalizarea datelor geologice, geofizice și geochimice pentru teritoriul Republicii Moldova și regiunilor limitrofe. Aceasta constă în utilizarea aparatului GIS, pentru georiferențierea materialelor geologice existente din arhivele Institutului și fondurile geologice. În baza analizei materialelor privind structura părții marginale a scutului cristalin ucrainean a fost stabilită compoziția mineralogică a rocilor cristaline și este evidențiată variația acestora. În baza analizei datelor petrochimice a manifestărilor ultrametamorfismului, care au dus la formarea rocilor din fundamentul cristalin  s-a constatat că aceasta a avut loc la adâncimea de cca 20-30 km;
2. În baza analizei datelor privind specificul formării cuverturii sedimentare a Platformei Moldovenești a fost evidențiate specificul structurii tectonice a acesteia și a depresiunii Predobrogene. A fost apreciat potențialul rocilor-sursă al formațiunelor Neoproterozoicului (membrul Kalius al Formațiunei de Nagoriany). În baza analizei datelor din arhivele geologice și a materialelor publicate a fost elaborată o schemă de corelare a formațiunilor de vârstă  Neogenă. Ce este important că în aceasta sunt aduse la un numitor comun viziunile diferitor autori, care au lucrat pe diferite foi topografice și fiind corelată cu scara geologică internațională. Aceasta are o mare importanță pentru elaborarea seturilor de hărți geologice la nivel contemporan.
3. Au fost studiate formațiunile fundamentului cristalin din partea de nord-Est a Republicii Moldova elaborată schema stratigrafică pentru acestea;
4. A fost apreciat potențialul rocilor sursă și gradul de maturitate termică al formațiunilor Neoproterozoice, cu estimarea acestora în calitate de rocă mamă pentru formarea zăcămintelor de hidrocarburi;
5. Au fost elaborată schema stratigrafică a formațiunilor Precambriene fiind corelată cu regiunele limitrofe;
6. Au fost efectuate studii privind perspectivelor unor posibile zăcăminte de hidrocarburi convenţionale şi neconvenţionale precum și utilizarea rațională a substanțelor utile autohtone, cum ar fi diatomite, bentonite și altor roci silicioase.
7. În a.2019 Rețeaua Seismică a continuat cercetările instrumentale de monitorizare a cutremurelor ce afectează teritoriul R.Moldova. Monitorizarea s-a realizat prin Sistemul Unic de stații seismice România – R. Moldova, care este parte componentă a rețelei globale. La monitorizarea în timp real a activităţii seismice de pe teritoriul R. Moldova s-a realizat și transmiterea datelor seismice către Centrele regionale şi internaţionale.   
8. Rețeaua seismică a înregistrat 484 de seisme globale, 68 cutremure din regiunea seismogenă Vrancea, 9 din care de M≥4.0.
9. Pentru înregistrările obținute a fost alcătuită Arhiva de seismograme digitale a cutremurelor înregistrate în componentele de viteză și accelerație, cu informația completă despre evenimente. 
10. S-a completat Catalogul cutremurelor Vrâncene, s-au prelucrat datele macroseismice a 6 cutremure cu M≥3.9 și s-a evaluat intensitatea în teritoriul R. Moldova. 
11. În a.2019 au fost inregistrate și 3 cutremure slabe de magnitudini mai mici de 2.5, care s-au produs în partea de nord a teritoriului R. Moldova. Având o magnitudine mică, acestea au fost înregistrate doar de stațiile seismice, fără a fi simțite de populație.
12. Datele și buletinele seismelor înregistrate au fost expediate în Centrul Inetrnațional Seismologic (Newbary, Anglia), GS RAS (Obninsk, Rusia) etc.
13. Obiectivul principal al studiului a fost și înştiinţarea rapidă a autorităţilor guvernamentale, a Căii Ferate a Moldovei, media si publicul larg, în cazul unui cutremur resimţit sau generator de pagube pe teritoriul R. Moldova.
14. La compartimentul educaţie antiseismică, s-a participat la 10 emisiuni RadioTV, au apărut în media scrisă și electronică 5 publicaţii, s-au organizat 16 lecţii la care au participat 275 elevi, studenți, profesori formare continuă din republică și specialiști din diferite domenii. Scopul principal al acestora este pregătirea populaţiei, reacţionarea şi comportarea în caz de cutremur. 
15. S-a realizat instrumentarea parametrilor dinamici a unor clădiri specifice din or. Chișinău, în baza metodologiei elaborate în cadrul institutului. Datele vor fi utilizate la evaluarea stării acestora şi ulterior la paşaportizarea lor.
16. Colaboratorii IGS au participat cu noi date la realizarea Hărții hidrogeologice europene.

Activităţi realizate şi rezultate obținute în cadrul finanțării instituționale pentru anul 2020

1. A fost realizată monitorizarea seismică continuă a teritoriului Republicii Moldova prin Rețeaua din cele 7 stații seismice și a Centrului Național de Date Seismice și prin Sistemul Unic de Monitorizare Seismică Moldova-Romania îm baza Memorandumului de Înțelegere dintre IGS Chișinău și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP) din România în domeniul seismologiei privind „POTENŢIALUL SEISMOGEN AL ZONEI VRANCEA”.
2. S-au acumulat date macroseismice a șase cutremure Vrâncene simțite de populație în teritoriul Republicii Moldova cu M≥4.0 și s-a evaluat intensitatea manifestarii acestora. Cutremurele au produs un efect seismic de II-IV grade MSK64 in partea de sud a Republicii și de II-IV grade în partea centrală a ei:
   •    31.01.2020, 03:26:47 ora locală, M5.2. H120km, Io=V, intensitatea în sud și centrul R.Moldova – III-IV grade MSK-64. 
   •    24.04.2020, (25.04.20, 01:04:18ora locală), M5.0. H23km,, Iₒ=V grade Mercalli, IV grade MSK-64 în sudul țării, III-IV în partea ei centrală, II-III in partea de nord-est a R. Moldova. 
   •    În perioada aa.2015 – 2019 au fost inregistrate 11 cutremure slabe, care s-au produs și în teritoriul Republicii Moldova, preponderent în partea de nord, din care 2 în a.2020: 
   •    24 august 2020, 09:03:36, M=2.4, H=2km, Lat.47,95, Long.27,30 la est de s.Horodiște, rnul Râșcani; 
   •    09 octombrie 2020, 08:42:27, M=2.2, H=1km, Lat.47,98, Long.27,36, 5km în localitatea Zăicani, rnul Râșcani.
3. A fost elaborat și transmis Ministerului Economiei și Infrastructurii RM Normativul „Evaluarea perioadelor proprii de vibrație a cladirilor”;
4. S-a dovedit, că dificultățile legate de lipsa de informații privind cutremurele istorice, pot fi eliminate prin crearea de cataloage stocastice ale cutremurelor. Ca urmare distribuția spațial - temporală a evenimentelor seismice devine mai omogenă, si deci, modelarea calitativă a cataloagelor stocastice de cutremure – posibilă;
5. A fost elaborată metoda evaluării probabilității și amploarea daunelor posibile la un eventual cutremur puternic aplicând metoda probelor statistice (metoda Monte Carlo). Metoda dată oferă o fiabilitate mai mare a prognozei pierderilor în condiții de incertitudine a datelor inițiale;
6. Au fost cercetate particularităţile condițiilor locale de sol în diferite zone teritoriale ale Republicii Moldova (Centru, Sud) și evidențiate legităţile formării efectului seismic la suprafaţă în dependenţă de aceste condiții. Particularitatea distinctivă a acestor teritorii  constă în stratificarea şi variaţia înaltă a grosimilor pământurilor moi pe arii mici, ceia ce    condiţionează o diversitate înaltă a distribuţiei intensităţii seismice la suprafaţă. 
7. În Institutul “URBANPROIECT” a fost implementată “Harta zonării ingeotehnice a teritoriului or. Comrat”;
8. Au fost evidențiate structura și particularitățile fondului construit din Republica Moldova, inclusiv, din punct de vedere al vulnerabilității la seismele puternice, care a  demonstrat, că marea majoritate a edificiilor din Moldova se regăsesc în două, cele mai vulnerabile clase (A, B) conform  clasificării EMS98.
9. În urma analizei efectului tratamentului într-un strat fluidizat magnetic asupra portlanditului prin metode de difracție cu raze X, termografie și spectroscopie IR a fost stabilit: principala caracteristică a rezultatelor analizei termice a portlanditului este creșterea cantității de impurități de calcit cu o durată de procesare într-un câmp magnetic de până la 6 minute. În același timp, aceste modificări sunt greu de observat pe roenghenograme, ceea ce este probabil asociat cu amorfizarea calcitului.
10. Rezultatele studiilor au arătat, că activarea portlanditului duce la modificări structurale ale acestuia. Ca rezultat, judecând după modelele de difracție a razelor X, termogramele și spectrele IR ale probei modificate, s-a obținut oxid de calciu aproape pur.
11. A fost efectuată activarea oxidului de calciu CaO în SMF. Pentru prepararea mortarului de var, s-a folosit var nestins cu conținut de calciu și nisip local în proporție (unități de masă) ː varːnisip = 1ː3. Varul nestins a fost activat în SMF timp de τ = 1 ÷ 2 min. Din soluția rezultată, s-au făcut tije, care, după întărire timp de 28 de zile, au fost verificate la comprimare.
12. S-a încercat obținerea CaO din deșeurile de calcar din depozitul de deșeuri de la Fetești prin activare mecanică în SMF. Activarea moluștelor la diferite intervale de timp (3, 6 și 9 min) a demonstrat o scădere a intensității rezistenței particulelor de calciu pe modelul de difracție cu raze X și expansiunea lor cu o creștere a timpului de activare, ceea ce indică probabil o distrugere parțială a structurii calcitului.
13. Caracteristica maximală a oxidului de calciu, la care ne așteptatm în intervalul de 0,240 nm nu a apărut pe modelul de difracție cu raze X. S-a manifestat a fi slab la activarea mecanică cu o masă crescută de particule feromagnetice, constituind doar 5% din materialul activat.

Principale rezultate ştiinţifice obţinute în anii 2014-2018:

1. Pentru teritoriul interfluviului Nistru – Prut (inclusiv și perimetrul Republicii Moldova), au fost efectuate modelări complexe ale formării resurselor naturale ale acviferelor productive. Resursele dinamice ale apelor subterane au fost estimate prin intermediul modelelor analitice, matematice și experimentale. Deasemenea, modelările hidrogeochimice, referitoare la echilibrul ionic în sistemul apele subterane – roca  pentru toate acviferile productive ale țării sunt noi. Rezultatele modelării explică formarea resurselor naturale și calității apelor subterane. Semnificația științifică fundamentală: Modelările complexe permit sesizarea legităților formării resurselor naturale ale acviferelor captive. În baza acestor legități pot fi argumentate teoretic rezervele exploatabile în comparație cu potențialul natural de regenerare a rezervelor sau a resurselor dinamice ale apelor subterane. Semnificația științifică aplicativă se reflectă în estimarea prezentă și în perspectivă a folosirii diversificate a apelor subterane în economia țării, cu condiția respectării limitelor admisibile de exploatare. Aceste limite sunt determinate de valoarea rezervelor naturale a stratelor acvifere.
2. Au fost efectuate corelări ale structurilor tectonice și formațiunilor de roci cristaline și sedimentare de vârstă prepaleozoică de pe teritoriul Republicii Moldova cu pachete de roci din regiunile limitrofe;
3. Au fost elaborate și completate scheme stratigrafice pentru complexe de roci a fundamentului cristalin și pachetelor de roci sedimentare ale paleozoicului, mezozoicului și cenozoicului îndeosebi sistemului Neogen;
4. În urma cercetărilor efectuate pe parcursul anului 2017 a fost elaborat compendiu privind evoluția geologică a formațiunilor de vârstă neoproterozoică și perfecționată schema stratigrafică a lor; precizate limitele ediocarianului (vendianului) răspândit pe teritoriul Republicii Moldova și structura paleoriftului Nistrului care separă Platforma Moldovenească de Scutul Cristalin Ucrainean.
5. A fost redactată și pregătită pentru tipar Schema stratigrafică a Neogenului din teritoriul Republicii Moldova. În memoriul explicativ al Schemei (257 pagini) au fost introduse 50 figuri (secțiuni geologioce, schițe)Au fost obținute rezultate preliminare privind realizarea unei scheme tehnologice pentru obținerea betonului termoizolant prin utilizarea diferitor componenți minerali și a metodelor de activare a materiei prime, eficientă din punct de vedere a consumului de energie. În cazul tehnologiilor cu consum redus de energie, pentru activarea materialelor disperse, se propune metoda de generare a unui regim dinamic intens care funcționează în regim de pulsare generat de câmpuri electromagnetice variabile.
6. 6.    Au fost evidențiate structura și particularitățile fondului construit din Republica Moldova, inclusiv, din punct de vedere al vulnerabilității la seismele puternice, care a  demonstrat, că marea majoritate a edificiilor din Moldova se regăsesc în două, cele mai vulnerabile clase (A, B) conform  clasificării  EMSK-92.
7. A fost instituită Rețeaua Națională de clădiri reprezentative a Republicii Moldova. Rețeaua constituie un prim pas, foarte important în crearea unui sistem de evaluare și monitorizare continuă a vulnerabilității seismice a clădirilor din Republica Moldova. Pentru clădirile Rețelei au fost determinate perioadele proprii de vibrație - parametru dinamic important, care poate caracteriza starea curentă tehnică a unei structuri sau eficiența lucrărilor de reconstrucție și consolidare.
8. Sarcina principală a Rețelei naționale de clădiri reprezentative constiuie monitorizarea evoluției în timp a stării tehnice a fondului construit. Rezultatele obținute indică, de asemenea, că de rând cu sarcina principală Rețeaua națională de clădiri reprezentative ar putea contribui la soluționarea și altor probleme importante, cum ar fi:
   •   determinarea distribuției intensității cutremurelor pe teritoriul RM în baza informației macroseismice;
   •   determinarea funcției de atenuare a oscilațiilor seismice (zonare seismică);
   •   determinarea influenței condițiilor de teren asupra reacției (gradului de deteriorare) a clădirilor (microzonare seismică);
   •    detectarea deformaţiilor invizibile (ascunse) ale clădirilor;
   •    aprecierea indirectă a calităţii lucrărilor de consolidare;
   •    completarea bazei de date cu valori experimentale reale ale parametrilor dinamici ai construcțiilor de diferite tipuri.
9. Rețeaua seismică a înregistrat 495 de seisme globale, din care 57 produse în regiunea seismogenă Vrancea, 18 din care de M≥4.0. S-a alcătuit raportul despre cutremurul moderat de M5.0. H127 km din data de 08.02.17 cu manifestarea macroseismică a acestuia în teritoriul R.Moldova.
10. A fost completată Arhiva de seismograme digitale a cutremurelor în termeni de viteză și accelerație, care conține informația completă despre eveniment și a formelor de undă. 
11. S-a completat Catalogul cutremurelor vrâncene, s-au prelucrat datele macroseismice a 9 cutremure cu M≥4.0 și evaluat intensitatea manifestării acestora în teritoriul republicii. S-au prelucrat 495 de evenimente, pentru care s-au alcătit buletinele seismice și expediate în Centrul Inetrnațional Seismologic (Newbary, England), GS RAS (Obninsk) și altele.
12. A fost înregistrat un cutremur slab produs în nordul R.Moldova la 22.01.17, 09:52:10, M=2.9, H=5km, în apropierea or.Edineț (25 km),  Râșcani (27 km),  Nicoreni (37 km), Corbul (43 km), Lipcani (46 km);
13. S-a participat la sistemul global de verificare prin mijloace seismologice a respectării Tratatului de Interzicere Totală a Experiențelor Nucleare (CTBTO) prin înregistrările obținute la stația MILM, care a detectat evenimentul (explozia nucleară) produs în data de 3 septembrie 2017 pe teritoriul Coreei de Nord și a contribuit la localizarea efectuată de INCDFP.
14. La compartimentul ”Educaţie antiseismică”, s-a participat la 17 emisiuni RadioTV, au apărut în media scrisă și electronică 15 publicaţii, s-au organizat 7 lecţii la care au participat 95 elevi, studenți și specialiști din diferite domenii. Scopul principal al acestora este pregătirea populaţiei, reacţionarea şi comportarea adecvată în caz de cutremur. 
15. S-a completat baza de date a parametrilor dinamici ai clădirilor tipice instrumentate anterior, cât și a construcțiilor noi din or.Chișinău, în baza metodologiei elaborate în cadrul Institutului, care cuprinde 120 de clădiri din diferite zone ale Republicii. Datele vor fi utilizate la evaluarea stării clădirilor şi ulterior la paşaportizarea lor.
16. Au fost investigate paleontologic moluștele sarmațiene (volhyniene) din Republica Moldova, precum și de peste hotarele ei. Scopul principal al studiului este analiza detailată al diversităţii speciilor şi taxonilor grupurilor de faună din stratele de vârstă volhyniană din partea de Nord-Est a Republicii Moldova. Sunt evidențiate conţinutul şi particularităţile faunistice ale asociaţiilor de moluşte, precum şi locul lor în evoluţia faunei marine şi salmastre a Sarmaţianului inferior din regiunea Paratethys-ului de Est.

În perioada evaluată se pot remarca următoarele elaborări:

1. Harta nivelului apelor freatice a teritoriului or. Comrat. Harta conține informații detaliate ce țin de nivelul apelor subterane în teritoriul or. Comrat.
2. Harta condițiilor geotehnice a teritoriului or. Comrat. Harta conține informații detaliate privind solurile ce formează teritoriul or. Comrat.
3. A fost elaborată o monografie cu genericul: ”Методология оценки сейсмической опасности”. Autorul lucrării este Burtiev Rașid, dr. hab. în științe fizico-matematice. ISBN 978-3-659-81818-9. Monografia este dedicată dezvoltării metodelor de evaluare a pericolului seismic bazat pe modele probabiliste de seismicitate. Sunt analizate numeroase aspecte ale localizării zonelor seismice, dezvoltării unui model probabilistic al regimului seismic, evaluării magnitudinii cutremurelor viitoare, investigarea câmpului macroseismic la  cutremure, evaluării pericolului seismic. Sunt descrise algoritmul și programele computaționale care asigură evaluarea și cartografierea pericolului seismic. La realizarea cercetării a fost aplicat un complex de metode de analiză statistică și elaborare a modelelor probabilistice de seismicitate. Metoda propusă face posibilă calcularea hazardului  seismic în zonele populate, situate în raza de acțiune a unui grup de zone seismice și zonarea  seismică a unor teritorii mari. LAMBERT Academic Publishing, 2017, 281p.